Blog

  • 24
    iul
    2015

    Roman Yagupov

    Pentru început, cred că e important să menționez că recent am sărbătorit prin două concerte la Moscova și Sankt Petersburg aniversarea de 15 ani a piesei Videli Noch’. Ambele evenimente au fost minunate! Cu o zi înainte de concert, într-un scurt interviu, am descris istoria piesei Videli Noch’, mai exact, istoria acestui cover, însă aveam foarte puțin timp la dispoziție, așă am omis multe momente deosebit de importante. Prin urmare, am decis să scriu aici tot ce nu am apucat să spun în acea zi. Multe s-au uitat, totuși au trecut 15 ani, însă am răscolit în amintiri până am construit șirul evenimentelor.

    Piesa Videli Noch’, mai exact versiunea originală a fost lansată în 1986, odată cu albumul Noch’ de Țoi. La momentul apariției proiectului „Kinoproby” deja trecuse mult timp de la această lansare.

    Trupa era în plin turneu, ne aflam în orașul Moscova, mai exact eram într-un taxi, în drum spre clubul unde urma să evoluăm. În timpul acestei călătorii nocturne, am fost sunați și invitați să participăm la proiectul „Kinoproby”, piesa deja o aleseseră ei pentru noi – Videli Noch’. Am acceptat invitația și pentru că eram foarte bine dispuși, mai în glumă, mai în serios, am început a fredona melodia în maniera specifică lui Nicolae Slicenko.
    Dacă stau să mă gândesc, de fapt piesa, așa cum o interpretăm noi la concerte, s-a născut chiar atunci, în acel taxi, în drum spre un club rock.


    Și acum o scurtă digresiune...
    Întâlnirea cu legendarii rromi

    În clubul „Letchik” evolua trupa „Loiko”. Nu mai țin minte cum am ajuns acolo, pare-mi-se eram cu Sasha Sokolov (manager Feelee Records)... După festivalul „Uchites’ Plavat” am început să colaborăm mult, repetam împreună, chiar am și trăit la el o vreme. Așadar, concertul m-a impresionat mult. Era și Garik Sukachev, și artiștii rromi, anume în clubul „Djao Da” am făcut cunoștință cu ei. M-a marcat mult întâlnirea cu Lilya și Rada Erdenko, Lesha Bezlepkin și membrii trupei „Loiko”, eram fascinat de energia muzicii țigănești, virtuoasa interpretare în care era și putere, și pasiune, și magie. Dragostea pentru această muzică mi s-a transmis de la mama. Uite așa am ajuns să prietenesc cu familia Erdenko...

    În acea perioadă colecționam tot ce găseam, cât de cât legat de cultura acestui popor, dicționare, înregistrări audio, orice informație. Ascultam atât muzica rromilor din Rusia, cât și a celor din România (Taraf de Haiduks), ascultam chiar și Flamenco. După cum îmi amintesc, anume atunci începuse acest val al muzicii balcanice: filmele lui Emir Kusturita, muzica lui Goran Bregovic, Fanfare Ciocârlia...

    Familia Erdenko m-a primit foarte cald și sincer, așa am ajuns să-i cunosc îndeaproape. Cu Rada vorbeam despre muzică, istoria rromilor, mergeam la concerte, ne întâlneam cu diferiți oameni deosebit de interesanți... Eram un oaspete des al case lui Leosha și Liliya, împreună ascultam înregistrări vechi și foarte rare, discutam, mâncam borș țigănesc și chiar învățam să dansez „Vengherka”! Datorită lor l-am cunoscut pe regizorul Dufunya Vishnevskii – o persoană foarte carismatică și extravagantă. Ne-a invitat în restaurantul său și chiar am cântat puțin în acea seară! Pe Arbat am avut marele noroc să găsim câteva cărți și dicționare foarte rare, am mers în ospeție la legendarii Buzylev, am făcut cunoștință și cu fiul Valentinei Ponomareva. Cu alte cuvinte, m-am scufundat într-o lume despre care citisem doar în cărți. Multe emoții, momente nu le pot reda... Cum să scrii despre flamenco? E absurd! Pur și simplu, odată ce ai văzut, nu vei mai uita niciodată!

    Și totuși, cred că cea mai memorabilă experiență de atunci a fost invitația la ziua de naștere a lui Nicolae Erdenko (despre care citisem în cartea „Rromii, pribegie pe viață”), unde am și făcut cunoștință cu părinții Liliei și Radei, cu tatăl lor, atât de interesant și talentat – conducătorul cunoscutului ansamblu „Djang”. Am discutat mult despre muzică, despre Lesha Dimitrievich, Django Reihard, despre vioara clasică... O fost o zi deosebită, una din acele zile care rămân pentru totdeauna în memoria ta! Ta vas Bahtalo! Vă mulțumesc mult pentru ospitalitate și muzica ce vine din adâncul sufletului!

    Înainte de a porni spre festivalul „Katun” aveam câteva zile libere. Am decis că în acest timp vom repeta și ne-am înțeles să ne vedem cu Trio Erdenko într-un spațiu destinat repetițiilor. Și aici începe partea cea mai distractivă... Odată ajunși acolo, nimeni nu ne-a deschis și până la urmă am fost nevoiți să repetăm chiar în hol... Când ne-am întors de la festivalul „Katun” am înregistrat piesa în studioul „FM Division” din Moscova.


    Sveatoslav Staruș (Ryjik)

    Țoi e un clasic, o declar fără îndoială, deși muzica noastră e foarte diferită. Prin urmare, când am primit invitație de a interpreta un cover, am decis să procedăm cu melodia originală în cel mai necruțător mod, adică să nu lăsăm nici cea mai mică urmă din ea. În caz contrar, nu avea să fim noi înșine. Mai mult, am mers și mai departe, am creat o versiune ce nici măcar nu era caracteristică stilului nostru de atunci, or în acea perioadă începusem să experimentăm cu muzica folk și eram departe de influențele „șatrei”.

    Din câte îmi amintesc, intro-ul chitarei gipsyi l-a compus Leosha Bezlekin chiar în studio. Surorile au cântat formidabil, acel „ie-ie-ie” de la începutul refrenului, tot ele l-au propus. La înregistrare era foarte vesel și ușor, lucram într-un ritm rapid, însă țin minte că nu aveam idee cum să interpretăm versetul. Maniera de interpretare a lui Țoi nu se preta deloc aranjamentului nostru, iar cum să cântăm altfel, habar nu aveam, nici eu, nici Roman, nici Mihai. Băieții până și pe mine m-au pus să cânt, sub pretextul că eu sunt cel mai bine familiarizat cu muzica lui Țoi... Însă aceasta s-a dovedit a fi o idee proastă de tot, având în vedere că eu cel mai mult din toți am fost influențat de ideea perfecțiunii interpretării lui Țoi. Pe scurt, după câteva ore de chin, anume Mihai a venit cu soluția, așa am găsit rezolvarea pentru versetele din piesă.

    La finele înregistrării am respirat ușurați, știam că am creat ceva demn și calitativ. Bineînțeles, luam în considerare și varianta că materialul nostru poate să nu fie acceptat în proiect, anume pentru că am avut o abordare atât de radicală vizavi de original... Și totuși, speram că organizatorii proiectului vor da dovadă de un simț al umorului sănătos și vor aprecia efortul nostru. În final, așa și a fost, le mulțumim pentru asta până în ziua de azi!

    Igor Dînga

    Având în vedere că Zdubii până atunci nu au interpretat piese într-o astfel de manieră, cu toții făceam glume pe seama acestui experiment. Dar, în afară de rromii care au oferit un colorit aparte refrenului, mai este încă o nuanță în piesă, demnă de a fi remarcată – solo la trombon, compus de Evghenii Didic, primul trombonist al formației.

    Încă în anul 1998, în timpul înregistrării albumului „Tabăra noastră”, eu, în calitate de producător, l-am chemat pe Evghenii Didkov (trombonistul Cuibul) să participe la înregistrarea câtorva piese. Când Zdubii au început turneul, am înțeles că fără trombonist piesele nu vor suna așa cum ne doream, așa că Jenya s-a alăturat trupei. Așa s-a întâmplat că exact atunci el era cu Zdubii și acum această piesă este cartea de vizită a formației. Din punctul meu de vedere, acest cover se deosebește mult de original, anume acest solo al trombonului i-a oferit piesei ceva, cu adevărat, autentic, departe de originalul lui Victor Țoi. Pe lângă Videli Noch, am înregistrat în acel studio și albumul „Agroromantica”, care include încă două coveruri, în colaborare cu trio Erdenko – „Zagăem me ko roma” al Kirei Buzyleva și „Smugleanka” din filmul „V boi idut odni stariki”.

    Mihai Gîncu

    Piesa Videli Noch’ e întotdeauna actuală, s-a încadrat foarte bine în repertoriul nostru, care, de altfel, și fără ea e destul de eclectic. Indiferent de orașul în care cântăm, piesa o includem neapărat în tracklist.
    Acest cântec a avut un mare impact asupra noastră, într-un timp foarte scurt am trecut la un alt nivel, dintr-o trupă moldovenească de underground ne-am transformat într-o formație invitată la cele mai mari evenimente, hardcore-ul moldovenesc a devenit atotcunoscut.
    Ce ține de popularitatea acestui cover, cred că ar trebui încă odată să-i mulțumim lui Misha Kozyrev, Aleksander Konovalov și bineînțeles trio Erdenko. Un mulțumesc aparte lui Vanya Gurov, tour managerul nostru de atunci în Rusia, care a avut atâta răbdare cu noi și a suportat nebunia noastră...

    Roman Yagupov

    După ce am înregistrat piesa, ne-am întors acasă și ne-am luat cu ale noastre – lucrul asupra materialului muzical din „Agroromatica”. Când deja practic uitasem de experiența cu Videli Noch’, am fost anunțați că piesa e în toate topurile și trebuie neapărat s-o interpretăm în „Olimpiiskii”. De înregistrat, am înregistrat-o, însă nu aveam idee cum s-o interpretăm, așa că a trebuit să învățăm... La „Kinoproby” întreaga sală cânta împreună cu noi! Piesa se auzea pretutindeni, îmi părea că până și din ceainic răsună „Videli noch’, guleali vsiu noch do utra”. După acest eveniment, au început adevăratele, marele turnee... Așa s-a întâmplat că piesa asta ne-a schimbat soarta!

    De atunci mențin legătura cu familia Erdenko, în continuare adun tot ce e legat de rromi (lăutari) și sunt recunoscător vieții că a trimis acești oameni în calea mea! Ta vas bahtalo, Romală!

    Piesa Videli Noch a primit numeroase premii: Hitul anului” la Hit FM, Formația anului, „Personalitățile anului”, primul loc în topurile muzicale MTV România, MTV Rusia și Nashe Radio. Tirajul oficial „Kinoproby” și al altor colecții, în care a fost inclusă piesa, e de aproximativ două milioane, ce ține de producțiile neoficiale (piraterie), cifra exactă a vânzărilor nu o știe nimeni, dar, cel mai probabil, o depășește pe cea oficială.




Sus

Categorii

Urmărește-ne pe

Contacte

Management şi Organizarea concertelor
Societatea Muzicală "Cuibul"
str. Burebista, nr.7, Chişinău,
MD-2032, Republica Moldova
Organizarea concertelor:+373 69 120 347
Tel: +373 22 506367, 506366
Tel/fax: +373 22 637622
www.zdob-si-zdub.com
www.cuibul.com
E-mail pentru: Concerte,
Mass-Media, Altele.